Sari la conținut

Județul Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sibiu
Kreis Hermannstadt
—  Județ  —
Biserica evanghelică din Cisnădie, Sibiu, Agnita, Liceul Teoretic „Stephan Ludwig Roth” din Mediaș, Complexul balnear Ocna Sibiului, Biserica armeano-catolică „Sfânta Elisabeta” din Dumbrăveni, Biserica evanghelică din Biertan
Biserica evanghelică din Cisnădie, Sibiu, Agnita, Liceul Teoretic „Stephan Ludwig Roth” din Mediaș, Complexul balnear Ocna Sibiului, Biserica armeano-catolică „Sfânta Elisabeta” din Dumbrăveni, Biserica evanghelică din Biertan
Stemă
Stemă
Map
Sibiu (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°52′N 24°14′E ({{PAGENAME}}) / 45.87°N 24.23°E

Țară România
RegiuneCentru

SIRUTA323
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăSibiu
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Sibiu[*]Daniela Cîmpean[*]  Modificați la Wikidata (PNL, 2016)
 - PrefectAdela Muntean

Suprafață
 - Total5.432 km²

Populație (2021)
 - Total388.326 locuitori
 - Densitate71,48 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic69
Indicativ autovehiculeSB
Locul după populație23

Prezență online
http://www.cjsibiu.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Sibiu indicat
Harta României cu județul Sibiu indicat
Harta României cu județul Sibiu indicat

Județul Sibiu (în maghiară Szeben megye, în germană Kreis Hermannstadt) este un județ situat în sudul Transilvaniei în podișul cu același nume, la nord de Carpații Meridionali, în România. Reședința județului este municipiul Sibiu.

Județul Sibiu se întinde pe 5.432 km2, ceea ce reprezintă 2,28 % din suprafața totală a țarii. Se învecinează la est cu județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu județul Mureș.

Județul Sibiu cuprinde zone largi de munte, podiș și depresionare. Cele dintâi cuprind Munții Cindrel, Munții Lotrului și partea vestică a Munților Făgăraș, care sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătarea lui Buteanu) cuprinse între 2.000 și 2.500 m. În județ se mai află Podișul Târnavelor, Podișul Hârtibaciului, Podișul Secașelor, Depresiunea Apoldului, Depresiunea Săliștei, Depresiunea Sibiului, situată în dreapta râului Olt, și Depresiunea Făgărașului, cu doar o treime din suprafață atribuită județului Sibiu și cu o altitudine cuprinsă între 350 și 500 m.

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe valea Oltului și scad sub 0 grade pe vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm în zona muntoasă.

Floră și faună

[modificare | modificare sursă]

Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică).

Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap).

Descoperirile arheologice făcute pe raza județului atestă faptul că zona a fost locuită încă din paleolitic dovadă stau săpăturile de la Racovița, unde s-a găsit un topor de silex aparținând culturii de prund. Fragmentele de ceramică, podoabele, uneltele, mormintele de inhumație, descoperite cu ocazia săpaturilor arheologice ne dovedesc parcurgerea prin etapele succesive ale istoriei (neolitic, epoca bronzului, epoca fierului). La începutul secolului al XII-lea, odată cu integrarea Transilvaniei în Regatul Ungariei, a început colonizarea cu sași a Sibiului. În anul 1191 papa Celestin al III-lea a acordat autonomie Prepoziturii Sibiului, fapt care a facilitat dezvoltarea Sibiului ca centru religios. În anul 1486 Sibiul a devenit sediul Universității Săsești (Universitas Saxonum), organismul politic al sașilor transilvăneni. În secolul al XVI-lea marea majoritate a populației săsești a aderat la reforma protestantă. În anul 1572 sediul Bisericii Evanghelice din Transilvania a fost mutat de la Sibiu la Biertan, de unde a revenit la Sibiu în anul 1867.

În timpul revoluției de la 1848 la Sibiu s-a constituit Comitetul de Pacificațiune din care făceau parte Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Axente Sever. În anul 1863 Dieta Transilvaniei, alcătuită din 58 deputați români, 56 deputați maghiari și secui și 44 deputați sași, s-a întrunit la Sibiu și a adoptat unele măsuri economice, precum și o lege privind egala îndreptățire a românilor cu sașii și secuii.

În anul 1871 ia ființă Banca Albina, cea mai mare bancă românească a acelor vremuri. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea reprezintă o etapă de dezvoltare a comitatului Sibiu.

Aeroportul Sibiu

Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre București, Dortmund, Londra, Madrid, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart și Viena.

Administrație

[modificare | modificare sursă]

Județul Sibiu este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Daniela Cîmpean[*] de la PNL, iar componența politică a consiliului județean este următoarea:[1]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal (PNL)10          
Partidul Social Democrat (PSD)8          
Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR)5          
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)4          
Uniunea Salvați România (USR)3          
Forța Dreptei (FD)1          
Partidul Mișcarea Populară (PMP)1          



Componența etnică a județului Sibiu

     Români (90,64%)

     Maghiari (2,89%)

     Romi (4,76%)

     Germani (1,09%)

     Altă etnie (0,62%)


Componența confesională a județului Sibiu

     Ortodocși (88,9%)

     Romano-catolici (1,5%)

     Penticostali (1,1%)

     Greco-catolici (2,3%)

     Reformați (2%)

     Baptiști (0,9%)

     Altă religie (3,3%)

Județul Sibiu - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Un rol important în economia județului îl au: industria de textile și de confecții, industria de pielărie și încălțăminte, industria de construcții a mijloacelor de transport rutier, industria materialelor de construcții (prin exploatarea zăcămintelor de marmură, argilă și nisipuri), industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară (prin prelucrarea laptelui, a cărnii și a pieilor), comerțul, serviciile și turismul. Exploatarea resurselor naturale sarea și nămolul mineral sunt valorificate in stațiunile balneoclimaterice Bazna și Ocna Sibiului în tratarea unor afecțiuni. O ramură de bază a economiei acestui județ este și agricultura prin creșterea animalelor și cultivarea porumbului, cartofului și orzului.

În 2025 județul are un produs intern brut de 8,79 miliarde de dolari (40,365 miliarde de lei). Și un PIB Per cap de locuitor de aproximativ 38.700 de lei, plasând județul pe locul 7 din țară. Asta înseamnă că Sibiu este printre cele mai bogate județe din țară.

Sibiul este al cincilea județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna din Județul Suceava.

Diviziuni administrative

[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 64 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 9 orașe și 53 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Sibiu.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

municipiu39.505
municipiu reședință de județ134.308
oraș7.564
oraș12.534
oraș22.277
oraș4.570
oraș6.238
oraș3.619
oraș3.434
oraș5.710
oraș6.711

Comune

comună1.692
comună1.533
comună1.184
comună2.594
comună3.286
comună1.263
comună3.329
comună2.239
comună1.967
comună1.410
comună3.333
comună671
comună1.368
comună1.894
comună1.489
comună4.116
comună1.042
comună1.260
comună2.615
comună3.522
comună2.123
comună2.780
comună3.396
comună3.100
comună2.562
comună584
comună982
comună1.502
comună1.698
comună973
comună2.939
comună3.188
comună2.964
comună2.346
comună1.782
comună2.876
comună1.535
comună2.606
comună6.074
comună514
comună5.362
comună2.561
comună3.459
comună1.351
comună2.340
comună3.007
comună1.962
comună2.778
comună3.925
comună1.519
comună17.492
comună4.529
comună3.239
  • Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Grecu Florina, Mărculeț Ioan., Mărculeț Cătălina, Dobre Robert., Edit. Universității din București, 2008.
  • Județul Sibiu, Monografie, Ilie Moise. Editura Sport Turism București 1981.
  • Județul Sibiu, Coloianu Nicolae, Dragu Gheorghe, Badea Lucian. Editura Academiei R.S.R. București 1976.
  • Opportunities to use Sibiu county’s tourist patrimony, Mărculeț Ioan, Mărculeț Vasile. The 5th edition of the Regional Conference of Geography „Geographic Researches in the Carpathian-Danube Space“. The reconsideration of the geographic approach in the contextof globalization, Editura MIRTON, Timișoara 2002.
  • Luca, Sabin Adrian; Pinter, Zeno-Karl; Georgescu, Adrian. Repertoriul arheologic al județului Sibiu: (Situri, monumente arheologice și istorice) = The Archaeological Repertoire of Sibiu District: Settlements, Archaeological and Historical Monuments, Bibliotheca Septemcastrensis, București: Ed. Economică, 2003. ISBN 973-590-856-5
  • Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare Centru a României. Observații geodemografice, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, în Comunicări științifice, Vol. VI., Mediaș, 2007.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sibiu
  1. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
pFad - Phonifier reborn

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.

Note: This service is not intended for secure transactions such as banking, social media, email, or purchasing. Use at your own risk. We assume no liability whatsoever for broken pages.


Alternative Proxies:

Alternative Proxy

pFad Proxy

pFad v3 Proxy

pFad v4 Proxy