Sari la conținut

Creuzet

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Creuzetul este un instrument de laborator din metal, sticlă sau adesea din porțelan, care se folosește la a mărunți sau zdrobi un compus omogen sau o substanță. Materialul din care este fabricat acest obiect de laborator este adesea mai rezistent, mai ales la căldură.[1]

Tipologie și cronologie

[modificare | modificare sursă]

Forma creuzetelor a variat de-a lungul timpului, aceasta având legătură cu scopul pentru care era fabricat obiectul și varia odată cu regiunea din care proveneau. Creuzetele ajută la prevenirea căldurii și astfel este prevenită afectarea soluției conținute. Cele mai timpurii forme de creuzete au apărut din Mileniul al șaselea sau al cincilea î.Hr. în Europa de Est și Iran.[2]

Creuzetele folosite pentru topirea cuprului erau în general vase de mică mărime fabricate din argila ce nu are proprietăți refractare. Această argilă este asemănătoare cu ceramica utilizată în zilele noastre.[3] În timpul perioadei Calcoliticului, creuzetele erau încălzite de vârf cu ajutorul țevilor suflătoare.[4] Creuzetele din ceramică ce provin din această perioadă au avut diferite elemente suplimentare ca mânerele și orificiile de scurgere, devenind astfel mai ușor de manevrat și de turnat din ele. Exemplare timpurii de astfel de creuzete pot fi văzute în Feinan, Jordan.[4]

Epoca de fier

[modificare | modificare sursă]

Utilizarea creuzetelor în Epoca de fier a rămas asemănătoare cu cea din Epoca de bronz când topiturile de cupru și staniu era folosite pentru a produce bronz. Designul acestora a rămas asemănător în cele două epoci.

Perioada romană

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ creuzet” la DEX online
  2. ^ Pigott, Vincent C. "The Neolithic (C.A 7500–5500 B.C) and Caltholithic (C.A 5500–3200 B.C) Periods." The Archaeometallurgy of the Asian Old World. Philadelphia: UPenn Museum of Archaeology, 1999. 73–74. Google Scholar. Web.
  3. ^ Rehren T. & Thornton C. P, 2009, A truly refractory crucible from fourth millennium Tepe Hissar, Northeast Iran, Journal of Archaeological Science, Vol. 36, pp2700–2712
  4. ^ a b Hauptmann A., 2003, Developments in copper Metallurgy During the Fourth and Third Millennia B.C. at Feinan, Jordan, P. Craddock & J. Lang, Eds, Mining and Metal Production Through the Ages, British Museum Press, London, pp93–100


pFad - Phonifier reborn

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.

Note: This service is not intended for secure transactions such as banking, social media, email, or purchasing. Use at your own risk. We assume no liability whatsoever for broken pages.


Alternative Proxies:

Alternative Proxy

pFad Proxy

pFad v3 Proxy

pFad v4 Proxy