relație

română

Variante

• relațiune

Etimologie

Din franceză relation < latină relatio, relationis, germană Relation.

Pronunție

• AFI: /reˈla.ʦi.je/

Substantiv

Declinarea substantivului relație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	relație	relații
Articulat	relația	relațiile
Genitiv-Dativ	relației	relațiilor
Vocativ	relație	relațiilor

1. legătură, conexiune, raport între lucruri, fapte, idei, procese sau între însușirile acestora.
2. (în logica matematică) conexiune între doi sau mai mulți termeni (în mulțimea perechilor ordonate de elemente ale unei mulțimi date).
3. (la pl.) legătură între două sau mai multe persoane, popoare, state etc.
4. legături de prietenie (cu oameni de seamă, influenți).
5. expunere, informație; povestire, relatare.

Cuvinte derivate

• relaționa

Cuvinte compuse

• relații de producție
• relații diplomatice

Locuțiuni

• (loc.vb.) A da relații = a informa, a referi, a relata.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• alertei
• atelier
• etilare
• elitare

Referințe

• DEX '98 via DEX online